Astăzi, Marți, 23 Iulie, 2024 Aducerea moaștelor Sf. Snțit Mc. Foca Sf. Mc. Apolinarie, Vitalie și Valeria Romani 14 9 Căci pentru aceasta a trăit și a murit și a înviat1 Hristos, ca El să stăpânească și peste morți și peste vii. 10 Dar tu, de ce-l judeci pe fratele tău? sau tu, pe fratele tău de ce-l disprețuiești? Fiindcă toți ne vom înfățișa înaintea scaunului de ju- decată al lui Dumnezeu. 11 Că scris este: Viu sunt Eu! – zi- ce Domnul –; Mie Mi se va pleca tot genunchiul și toată limba Îi va da slavă lui Dumnezeu. 12 Astfel că fiecare din noi va da seama despre sine înaintea lui Dumnezeu. 13 Așadar, să nu ne mai judecăm unii pe alții, ci mai degrabă ju- decați aceasta: să nu pui în calea fratelui piatră de alunecare sau de poticnire2. 1 În unele variante manuscrise: a mu- rit și a înviat. În textul de față, opțiune pentru varianta cea mai cuprinzătoare: Hristos e Domn peste viii din toate timpurile, atât pentru cei din vremea Sa, cât și pentru cei de după înviere. 2 Înțeles dublu: să nu-i întinzi fratelui tău o cursă prin care să se’mpiedice sau să cadă; să nu i te faci pe tine 14 Știu și sunt încredințat în Dom- nul Iisus că nimic nu este spurcat prin sine3; dar pentru cel ce gân- dește că ceva e spurcat, pentru acela spurcat este. 15 Dacă însă, din pricina mâncă- rii4, fratele tău se mâhnește, tu nu mai umbli potrivit iubirii. Cu mâncarea ta nu-l da pierzării pe acela pentru care a murit Hristos. 16 Așadar, să nu e bunul vostru defăimat, 17 căci împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură, ci dreptate și pace și bucurie întru Duhul Sfânt; 18 și cel ce’ntru aceasta-I slujeș- te lui Hristos este bineplăcut lui Dumnezeu și cinstit de oameni. Matei 12 14 Iar fariseii, ieșind din sinagogă, au făcut sfat împotrivă-I, ca să-L piardă. însuți, prin exemplul tău prost, pricină de împiedicare sau cădere. 3 E vorba de alimentele supuse res- tricțiilor cultuale. 4 = Pentru faptul că tu consumi o mâncare supusă restricțiilor. […] 15 Iisus însă, dându-Și seama, a plecat de acolo. Și mulți au venit după El și pe toți i-a vindecat. 16 Dar le-a poruncit să nu-L dea în vileag, 22 Atunci au adus la El un demo- nizat orb și mut și l-a vindecat, încât cel orb și mut vorbea și vedea. 23 Iar mulțimile toate se mirau, zicând: „Oare nu este Acesta Fiul lui David?” 24 Fariseii însă, auzind, ziceau: „Acesta nu-i scoate pe demoni decât cu Beelzebul, căpetenia de- monilor”. 25 Iar Iisus, cunoscând gândurile lor, le-a zis: „Orice împărăție care se dezbină în sinea ei se pustiește, și oricare cetate sau casă care se dezbină în sinea ei nu va dăinui. 26 Și dacă Satana îl scoate pe Sa- tana, s’a dezbinat în sinea lui, dar atunci, cum va dăinui împărăția lui? 27 Și dacă Eu îi scot pe demoni cu Beelzebul, ii voștri cu cine îi scot? De aceea ei vă vor judecători. 28 Dar dacă Eu îi scot pe demoni cu Duhul lui Dumnezeu, iată că împărăția lui Dumnezeu a ajuns la voi! 29 Sau cum poate cineva să intre în casa unui om tare și să-i ră- pească lucrurile, dacă mai întâi nu-l va lega pe cel tare și pe urmă să-i prade casa? 30 Cel ce nu este cu Mine e împo- triva Mea, iar cel ce nu adună cu Mine, risipește.5 Tâlcuire „Cine nu e cu Mine e împotriva Mea și cine nu adună cu Mine, risipește.” Dar cine este cu Domnul? Cel ce trăiește și făptuieș- te în duhul Lui; cel care nu-și îngăduie nici gânduri, nici simțăminte, nici dorințe, nici hotărâri, nici cuvinte, nici fapte care să fie neplăcute Domnului și potrivnice poruncilor și hotărâri- lor Sale învederate. Cel ce trăiește și făptuiește altfel, acela nu este cu Domnul; prin urmare, nu adu- nă, ci risipește. Dar ce risipește? Nu doar puterile și timpul, ci și ceea ce adună. De pildă, nu adu- nă bogăție cu Domnul cel care o adună fără să facă parte altora, precum și cel care cheltuie averea adunată parte pentru huzur, par- te pentru danii izvorâte din slava 5 Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia deșartă, parte pentru moștenitori. Pe cealaltă lume va apărea cu mâna goală și va acolo cel mai sărman dintre sărmani. Dimpotri- vă, adună cu Domnul cel ce prin mâinile săracilor și nevoiașilor trimite cele agonisite în vistieriile cele veșnice. Când va muri un astfel de om, va găsi tot avu- tul dincolo, necheltuit, chiar dacă toată viața lui ar dat în stânga și în dreapta. Același lucru se poate spune și cu privire la adunarea de cunoștințe. Aici, risipa devine și mai învederată, întrucât încă de aici devine limpede că cel ce nu lozofează în Domnul adună la arătare munți de cunoștințe, însă acestea sunt de fapt nimicuri netrebnice, părere de adevăr, nu adevăr. Unii ca aceștia nu numai că nu au cunoașterea, ci își pierd și gândirea omenească: încep să aiureze ca lunaticii. Citiți siste- mele lozoce ale materialiștilor și o să vă dați seama.6 6 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru ecare zi din an.