Astăzi, Marți, 3 Septembrie, 2024 Sf. Sfințit Mc. Antim, episcopul Nicomidiei; Sf. Cuv. Teoctist din Palestina; †) Sf. Cuv. Neofit și Meletie de la Mănăstirea Stânișoara 2 Corinteni 2 14 Mulțumire fie-I adusă deci lui Dumnezeu, Celui ce pururea ne face biruitori întru Hristos, și prin noi descoperă’n tot locul mireas- ma cunoștinței Sale!1 15 Pentru că noi Îi suntem lui Dumnezeu bună mireasmă a lui Hristos între cei ce se mântuiesc și’ntre cei ce pier: 16 unora, adică, mireasmă a morții spre moarte; iar altora, mireasmă a vieții spre viață. Și pentru aceasta cine-i destoinic? 17 Că noi nu suntem precum cei mulți, care negustoresc cuvântul lui Dumnezeu; ci ca din curăția inimii, ci ca din partea lui Dum- 2 Aromatele fumegânde ce însoțeau întoarcerea triumfală a împăratului bi- ruitor, din al cărui cortegiu făceau parte atât învingătorii (spre viață) cât și în- vinșii (spre moarte); vezi și următoarele două versete. 1 Înțelesul exact: cei ce fac trafic cu cuvântul lui Dumnezeu (Evanghelia), tratându-l ca pe o marfă măruntă, uneori falsificată, din care pot dobândi cu ușu- rință profituri mari. 2 nezeu în fața lui Dumnezeu grăim întru Hristos. 2 Corinteni 3 1 Începem oare din nou să spunem cine suntem? Sau nu cumva avem nevoie – cum au unii – de scrisori de’nfățișare către voi sau de la voi?3 2 Scrisoarea noastră sunteți voi, scrisă în inimile noastre, cunoscu- tă și citită de toți oamenii; 3 voi arătați că sunteți scrisoare a lui Hristos încredințată slujirii noastre , scrisă nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului Celui-Viu, nu pe table de piatră, ci pe tablele de carne ale inimii. 4 Matei 23 23 Vai vouă, cărturari și farisei fă- țarnici!, că dați zeciuială din izmă, = Scrisori de recomandare.3 Literal: slujită de noi. Înțelesul poate fi foarte larg: Apostolii sunt, în același timp, tahigrafii cărora Hristos le dictea- ză scrisoarea, și cei care le-o înmânează destinatarilor. 4 din mărar și din chimen, dar ați lăsat părțile cele mai grele ale le- gii: dreptatea, mila și credința; pe acestea trebuia să le faceți, fără ca pe acelea să le lăsați; 24 călăuze oarbe, care strecurați țânțarul și înghițiți cămila! 25 Vai vouă, cărturari și farisei fă- țarnici!, că voi curățiți partea din afară a paharului și a blidului, dar înlăuntru ele sunt pline de răpire și de ne’nfrânare .5 26 Fariseu orb!, curăță’ntâi partea dinlăuntru a paharului și a blidu- lui, pentru ca și cea din afară să fie curată! 27 Vai vouă, cărturari și farisei fă- țarnici!, că semănați cu mormin- tele văruite, care se arată frumoase pe dinafară, dar înlăuntru sunt pline de oase de morți și de toată necurăția. 28 Așa și voi, pe dinafară vă arătați drepți oamenilor, dar pe dinlăun- tru sunteți plini de fățărnicie și fărădelege.6 Păcatele prin care conținutul vaselor este procurat și consumat. 5 Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia 6 Tâlcuire Curățește cele din- lăuntru, ca și cele din afară să fie cu- rate. În societa- te ne purtăm bi- ne mai totdeauna, fiindcă ne temem de judecata oamenilor și ne înfrânăm. Dacă și purtarea din afară este stricată, înseamnă că s-a ajuns la treapta cea mai de pe urmă a răului: orice rușine este deja pierdută. Nu totdeauna însă purtarea vrednică e însoțită de un fel bun de a gândi și simți. Când lucrurile stau astfel, dezmierdarea de sine are în om deplină libertate; acesta și-o satisface și prin faptele din afară, pe cât îngăduie ochii oamenilor și pe cât poate să-și as- cundă de ei faptele sale: întocmai ca un mormânt văruit. Totodată, necurăția lăuntrică spurcă și cele din afară ale omului. Curățește, dar, lăuntrul tău, și vei fi curat tot, te vei face vas pe care Stăpâ- nul casei poate să-l întrebuințeze la orice lucru bun. Trebuie să ne minunăm de faptul că cele lăun- trice rămân nebăgate în seamă: doar nimeni nu-și dorește pieirea. Pesemne că vrăjmașul ține aceste suflete în orbire: „Asta nu-i nimic, păcate învederate să nu fie”, ori le învață să amâne de la o zi la alta lucrul de căpetenie: „Mâine o să ne ocupăm serios de suflet, așa cum se cuvine, iar acum să-l lăsăm să se desfete puțin” cu gânduri și închipuiri pătimașe, dacă nu chiar cu fapte. Să ne ferim a ne în- vechi în această stare, ca nu cumva îndreptarea noastră să devină cu neputință, la fel ca deprinderea bătrânului cu unele obiceiuri.7 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an. 7