Astăzi, Joi, 19 Decembrie, 2024 Sf. Mc. Bonifatie; Sf. Aglaia; Sf. Ier. Grichentie, episcopul Etiopiei 1 Timotei 3 1 Vrednic de crezare este cuvân- tul : De poftește cineva episcopie, bun lucru dorește. 1 2 Trebuie însă ca episcopul să fie fără prihană, bărbat al unei singure femei , veghetor asupră-și, măsu- rat, cuviincios, primitor de străini, destoinic să-i învețe pe alții, 2 3 nu bețiv, nu bătăuș, ci potolit, nu certăreț, nu iubitor de argint, 4 bine chivernisindu-și casa lui, avându-și copiii ascultători cu toată bunăcuviința 5 – că dacă cineva nu știe să-și rânduiască propria sa casă, cum va purta grijă de Biserica lui Dumne- zeu? –; 6 să nu fie de curând botezat , ca3 Ca și la 1, 15, sintagma trebuie în- țeleasă: e sigur ceea ce s’a spus; sau: un lucru e cert. 1 Celibatul episcopilor, recrutați din- tre călugări, e o practică mai târzie a Bisericii, încă necunoscută în vremea lui Pavel; accentul cade pe monogamie și pe căsătoria unică. 2 Literal: neofit; prea nou (fără sufici- entă vechime) în trebile bisericești. 3 nu cumva, orbit de trufie, să cadă în osânda diavolului .4 7 Dar trebuie să aibă mărturie bună de la cei din afară , ca nu cum va să cadă în ocară și’n cursa diavolului. 5 8 Diaconii, de asemenea, să fie cu- viincioși , nu vorbind în doi peri, nu dedați la vin mult, nu agonisi- tori de câștig rușinos, 6 9 păstrând taina credinței în cuget curat. 10 Dar și aceștia să fie mai întâi puși la încercare; apoi să fie făcuți diaconi, dacă sunt fără prihană. 11 Femeile, de asemenea, să fie ve- ghetoare asupră-le, nu clevetitoa- re, cumpătate, credincioase întru toate. 12 Diaconul să fie bărbat al unei singure femei, să-și chivernisească bine casa și pe copiii săi. 7 = În aceeași osândă cu diavolul, a cărui cădere a fost pricinuită de păcatul său capital: trufia. 4 = De la necreștini.5 = Demni; respectabili; serioși.6 În original, substantivul e la plural; în românește e preferabil singularul ge- neric (ca în versetul 2). 7 13 Fiindcă cei ce-și fac bine slujba, rang bun își dobândesc și mult curaj în credința cea întru Hristos Iisus. Luca 16 1 Și le spunea și ucenicilor Săi: „Era un om bogat care avea un iconom; și acesta i-a fost pârât că-i risipește avuțiile. 2 Și chemându-l, i-a zis: Ce-i asta ce-aud eu despre tine? Dă-mi so- coteala iconomatului tău, fiindcă nu mai poți fi iconom. 3 Iar iconomul și-a zis în sine: Ce-am să mă fac, că stăpânul meu îmi ia iconomatul?: să sap, nu pot; să cerșesc, mi-e rușine… 4 Știu ce-am să fac pentru ca, atunci când voi fi scos din icono- mat, ei să mă primească în casele lor. 5 Și chemând, câte unul, pe fiecare din datornicii stăpânului său, i-a zis celui dintâi: Cât îi ești dator stăpânului meu? 6 Iar el a zis: O sută de măsuri de untdelemn. Iconomul i-a zis: Ia-ți zapisul, așază-te și scrie repede cincizeci. 8 7 După aceea i-a zis altuia: Dar tu, Batos: unitate ebraică de măsurat lichide, egală cu 37 litri; în total, 3.700 litri, deci o datorie foarte mare. 8 cât ești dator? El i-a spus: O sută de măsuri de grâu. El i-a zis: Ia-ți zapisul și scrie optzeci. 9 8 Și stăpânul l-a lăudat pe icono- mul cel nedrept, fiindcă a lucrat înțelepțește , căci fiii veacului acestuia sunt mai înțelepți în nea- mul lor decât fiii luminii. 10 9 Și Eu vă spun: Faceți-vă prieteni prin bogăția nedreaptă, pentru ca, atunci când ea vă va lipsi, ei să vă primească în corturile cele veșni- ce.11 Koros: unitate ebraică de măsurat cereale, egală cu 370 de litri; deci un total de 37.000 litri. 9 Stăpânul nu-l laudă pentru ne- dreptățile de dinaintea concedierii, deja sancționate, ci pentru abilitatea de a face față unei situații-limită. Potrivit unor exegeți, iconomul nu a falsificat chitanțele, ci le-a redus la valoarea lor nominală, diferența fiind comisionul la care funcția îi dădea dreptul și pe care și-l pune astfel în rezervă pentru zilele negre ce-l așteaptă. Pe de altă parte, așa cum împărăția cerurilor poate fi luată cu asalt și intră în legitima posesie a cuceri- torilor (Mt 11, 12; Lc 16, 16), inepuizabila vistierie a lui Dumnezeu e deschisă până și „jafului duhovnicesc”, dacă acesta ur- mărește salvarea (mântuirea) sufletului. 10 Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia 11 Tâlcuire Pilda despre icono- mul cel nedrept dat în vileag. Vezi cum s-a price- put acesta să ia- să din încurcătură? De ne-am pricepe cu toții să ne rostuim astfel viață tihnită după ieșirea din trup! Dar nu: „Fiii veacului aces- tuia sunt mai înțelepți în neamul lor decât fiii luminii”. De ce s-a pus în mișcare iconomul? Fiindcă necazul îi sufla în ceafă. Apropie- rea nevoii i-a dat puteri și istețime și a reușit să se descurce repede. Dar pe noi, oare, nu ne paște ne- cazul? Moartea poate să ne ajungă în orice clipă, și după aceea vei da îndată socoteală de iconomia ta. Toți cunosc acest lucru și totuși nimeni nu se urnește din loc. Ce mai întunecare va fi fiind și asta? Nimeni nu crede că va muri îndată, ci presupune că o să mai trăiască o zi-două; chiar dacă nu-și face o socoteală precisă, este, oricum, încredințat că mai are până când îl va ajunge moartea. De aceea i se și pare că necazul este încă departe, iar pregătirile spre a-l întâmpina le amână pentru altă dată. Nimeni nu are de gând să rămână întreaga viață neîndreptat, ci doar spune: „Nu azi”; și întrucât întreaga viață este alcătuită din „zile de azi”, piere grija de viitor.12 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an. 12