Astăzi, Duminică, 12 Ianuarie, 2025 Sf. Mc. Tatiana diaconița și Eutasia Duminica după Botezul Domnului (Începutul propovăduirii Domnului) Psalmul 32 22 Fie, Doamne, mila Ta spre noi precum am nădăjduit și noi întru Tine! Psalmul 32 1 Bucurați-vă, drepților, întru Domnul!; celor drepți li se cuvine laudă. Efeseni 4 7 Dar fiecăruia dintre noi i s’a dat harul după măsura darului lui Hristos. 8 Pentru aceea zice: Suindu-Se la înălțime, robit-a robia și daruri datu-le-a oamenilor. 9 Iar aceea că S’a suit – ce în- seamnă decât că El mai întâi S’a pogorît în părțile cele mai de jos ale pământului? 10 Cel ce S’a pogorît, El este și Cel ce S’a suit mai presus de toate cerurile, pentru ca să umple totul .1 Literal: toate (lucrurile); întreaga1 – 11 Și El i-a dat pe unii să fie apostoli, pe alții profeți, pe alții binevestitori, pe alții păstori și învățători, 12 ca să-i pregătească pe sfinți pen- tru lucrarea slujirii, spre zidirea trupului lui Hristos, 13 până ce toți vom ajunge la unitatea credinței și a cunoașterii Fiului lui Dumnezeu, la starea de bărbat desăvârșit, la măsura vâr- stei plinătății lui Hristos; Matei 4 12 Și auzind Iisus că Ioan a fost întemnițat, a plecat în Galileea. 13 Și părăsind Nazaretul, a venit și a locuit în Capernaum, lângă mare , în hotarele lui Zabulon și ale lui Neftalim, 2 14 ca să se plinească ceea ce s’a spus prin Isaia profetul care zice: existență. Capernaum, așezat pe țărmul nordic al lacului Ghenizaret, devine reședința lui Iisus, centrul întregii Sale activități. 2 15 Pământul lui Zabulon și pă- mântul lui Neftalim, spre calea mării, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; 16 poporul ce stătea în întuneric a văzut lumină mare, și celor ce ședeau în latura și în umbra morții lumină le-a răsărit. 17 De atunci a început Iisus să propovăduiască și să zică: „Pocă- iți-vă, că s’a apropiat împărăția cerurilor!”3 Tâlcuire Ieri, Apostolul l-a înarmat pe creș- tinul care pășește pe calea mântui- rii cu toate armele duhovnicești; iar acum arată care sunt călăuzitorii lui în această luptă și care este țelul ul- tim și luminos al tuturor acestor nevoințe, spre a-l îmbărbăta în ostenelile sale. Acești călăuzitori sunt păstorii și învățătorii pe care Domnul i-a dat Bisericii și prin ale căror guri El însuși grăiește po- vața trebuincioasă fiecăruia, atâta vreme cât oamenii vin la ei cu Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia 3 credință și întorși către Domnul în rugăciune. Adevărul acesta este cunoscut de către cei care merg cu lepădare de sine pe calea Dom- nului și duc lupta cu vrăjmașii mântuirii fără a se cruța pe sine. Aceștia află întotdeauna ajutor și povață la păstorii lor, în vreme ce pentru privitorul din afară acest ajutor pare că n-are de unde veni. Aceștia nu la oameni vin, ci la Domnul, Care pururea este gata să călăuzească și să povățuiască prin acești păstori și învățători pe oricine caută ajutor la Dânsul cu credință și fără fățărnicie. Țelul cel luminos și ultim este „măsura vârstei deplinătății lui Hristos”, vârsta „bărbatului desăvârșit”. Ce înseamnă un bărbat desăvârșit în înțelesul obișnuit, știm cu toții; și este cu neputință să găsim un om căruia nu i-ar plăcea să atingă această desăvârșire; dar ce înseam- nă a fi bărbat desăvârșit în Domnul nu știe nimeni, afară de cei care au ajuns la această vârstă. Acest lucru nu trebuie totuși să răcească râvna nimănui de a atinge și el această vârstă, ci trebuie, dimpotrivă, să o aprindă încă și mai mult; căci această neștiință vine din înălți- mea cea mare a acelei desăvârșiri duhovnicești care se numește în viața cea după Dumnezeu „vâr- stă bărbătească”. Apostolul arată această „vârstă” ca fiind însușirea de către om a plinătății darurilor pe care le-am văzut la Domnul și Mântuitorul nostru. Oricine poa- te vedea că avem bună pricină ca să ne dăm, chemați fiind de sus, „toată sârguința”.4 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an. 4