Astăzi, Joi, 25 Iulie, 2024 Adormirea Sntei Ana, mama Preasntei Născătoare de Dumnezeu Sf. Părinți de la Sinodul al V-lea Ecumenic Sf. Cuv. Olimpiada și Eupraxia Romani 15 17 Așadar, în Iisus Hristos am lau- da în cele ce sunt către Dumnezeu. 18 Căci nu voi îndrăzni să vorbesc ceva din cele ce n’a lucrat Hristos prin mine spre aducerea neamu- rilor la ascultare, cu vorba și cu fapta, 19 cu puterea semnelor și a minu- nilor, cu puterea Duhului Sfânt, așa încât de la Ierusalim și’m- prejurimile lui până în Iliria am împlinit propovăduirea Evanghe- liei lui Hristos, 20 râvnind astfel să binevestesc nu acolo unde Hristos fusese numit1, ca să nu zidesc pe temelia altuia, 21 ci după cum e scris: Cei cărora nu le-a fost vestit Îl vor vedea; și cei ce n’au auzit de El vor înțelege. 22 E pricina pentru care am și fost de multe ori împiedicat să vin la voi. 1 = Unde numele lui Hristos a ajuns deja să fie rostit. 23 Dar acum, nemaiavând loc2 în aceste ținuturi și de multe ori având dorința să vin la voi 24 când va să mă duc în Spa- nia…3 Căci nădăjduiesc să vă văd în trecere și să fiu însoțit de voi acolo, de va ca mai întâi să mă bucur de voi pentru o vreme. 25 Acum însă mă duc la Ierusalim în slujba snților. 26 Căci Macedonia și Ahaia au bi- nevoit să facă o strângere de aju- toare pentru săracii dintre snții din Ierusalim. 27 Au binevoit și le sunt datori. Că dacă neamurile s’au împărtășit de cele duhovnicești ale lor, datoare sunt și ele să le slujească în cele trupești. 28 Așadar, după ce voi face aceas- ta și le voi încredința această 2 Nemaiavând spațiu de propovădui- re. 3 Frază neterminată; suspendată, pro- babil, sub semnul incertitudinii. De altfel, nu știm cu siguranță dacă Pavel și-a realizat această dorință de a ajunge până în Spania. roadă4, voi trece în Spania pe la voi. 29 Și știu că venind la voi, cu depli- nătatea binecuvântării lui Hristos voi veni. Matei 12 46 În timp ce El încă le vorbea mulțimilor, iată că mama și fra- ții Lui5 stăteau afară, căutând să 4 = Rezultatul colectei inițiate de Pavel printre creștinii din Asia Mică în favoarea celor înfometați din Ierusalim (vezi și Ga 2, 10; 1 Co 16, 1-4; 2 Co 8-9). 5 Cuvântul grecesc adelfoi (ca și ebraicul achiym) înseamnă nu numai frați, în înțelesul propriu, ci și rude apropiate, în special veri. Așa trebuie înțeles în textul de față, ca și în Mc 3, 32; 6, 3; Lc 8, 19-21; In 2, 12; 7, 3-5; FA 1, 14; 1 Co 9, 5; Ga 1, 19, unde se vorbește de „frații” Domnului. Limbajul biblic se cere abordat nu numai lolo- gic, ci și în dimensiunea lui interioară. Iisus are doar 12 ani când mama Sa Îl află în templu (Lc 2, 41-49). Deși ea știe cel mai bine că nu Iosif este tatăl Lui, Îi spune: „Iată, tatăl Tău și eu Te-am căutat”. Cuvântul, astfel rostit în planul social și juridic, este „prins din zbor” de Iisus, Care îl transferă imediat în planul duhovnicesc și-l majusculează: „Întru cele ale Tatălui Meu trebuie să fiu”. Văzut din două perspective diferite, același cuvânt are un conținut diferit (tată-Tată). Același transfer se petrece în cuvântul frați din textul de față. Verii Îi sunt prezentați lui Iisus ca frați reali (deși nu sunt, ca și în cazul lui Iosif), dar El atestă imediat o altă realitate fraternă, în plan spiritual (versetele vorbească cu El. 47 Cineva I-a zis: „Iată, mama și frații Tăi stau afară, căutând să-Ți vorbească”. 48 Iar El i-a răspuns celui ce-I vorbea: „Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei?” 49 Și întinzându-Și mâna către ucenicii Săi, a zis: Iată-i pe mama Mea și pe frații Mei! 50 Că tot cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri, acela Îmi este frate și soră și mamă”. Matei 13 1 În ziua aceea a ieșit Iisus din ca- să și S’a așezat pe țărmul mării.6 2 Și s’au adunat la El mulțimi numeroase, așa încât El a intrat în luntre și stătea în ea și toată mulțimea ședea pe țărm. următoare). În nici un caz nu se poate presupune că Iisus Își reneagă familia. Cât despre mama Sa (a cărei realitate, desigur, nu poate negată), ea devine garanție și exemplu suprem al aceluiași transfer duhovnicesc, precum în împre- jurarea relatată de Evanghelistul Luca (11, 27-28) când Iisus îi conferă ma- ternității un sens spiritual generalizat. Așadar, „frații” Domnului nu sunt frați de sânge. Rigoarea lologică a unor exegeți – atunci când sunt de bună cre- dință – duce deseori la soluții simpliste și simplicatoare. (Vezi și „Introducerea la epistolele sobornicești”). 6 S’a așezat să învețe. 3 Și multe lucruri le-a grăit El în parabole7, zicând: „Iată, ieșit-a semănătorul să semene.8 Tâlcuire „Fiindcă cel ce va plini voia Tatălui Meu Celui din ce- ruri, acela îmi es- te frate, și soră, și mamă.” Domnul lasă să se înțeleagă prin asta că înrudirea duhovnicească, pe care El a venit să o sădească și să o sporească pe pământ, nu e totuna cu înrudirea trupească, deși numele legăturilor de rudenie sunt aceleași pentru amândouă. Și în înrudirea duhov- nicească sunt tați și mame, cei ce dau naștere prin cuvântul adevă- rului sau prin binevestire, precum grăiește Apostolul Pavel. Și în în- rudirea duhovnicească sunt frați și surori – cei născuți cu ace- eași naștere duhovnicească și care cresc în același duh. Legătura de rudenie e făcută aici prin lucrarea harului; dar aceasta nu e o lucrare din afară, de suprafață, ci e la fel 7 Parabolă: pildă, istorioară despre întâmplări din viața zilnică, obișnuite, la îndemâna oricui, dar cu înțelesuri ascunse; poveste cu tâlc. 8 Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia de profundă și de vitală ca și cea trupească, numai că are loc în alt tărâm – mai înalt și mai însemnat. Tocmai de aceea are precădere asupra înrudirii trupești și, atunci când nevoia o cere, o aduce pe aceasta jertfă intereselor sale du- hovnicești, fără părere de rău, cu deplina încredințare că această jertfă este plăcută lui Dumnezeu și cerută de către El.9 9 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru ecare zi din an.